Hibernare

Scriu fiindcă nu este prima oară Când mă trezesc târziu muncit precum o moară Și uit, și macin, și nu m-oprește iară Decât luna mămoasă la început de seară. Și vreau să-ți povestesc dicționare-ntregi Despre ce-am făcut azi, numai că am doar zeci, Nu sute de cuvinte: vocabular de mut. Ziua s-a terminat, parcă nici… Continuă să citești Hibernare

Noaptea-i prea lungă

De când îmi amintesc eu viața Știu de un ciclu omenesc: Sunt doar noaptea și dimineața Ce încontinuu se rotesc. Mereu corecte, mereu egale, De-un sentiment frățesc neîncetat. Astfel, mergând și eu cu ele-agale Am observat că parcă s-au certat. Noaptea e muză și izvor etern, În niciun caz timidă sau fricoasă, Dar pare să… Continuă să citești Noaptea-i prea lungă